Copiatul, versiunea 2.0

De curând am dat de acest site care oferă studenţilor diverse metode de a copia. Fie că e vorba de lucrare sau examen, cei interesaţi au la dispoziţie nu mai puţin de 28 de metode prin care pot trece neobservaţi de profesorul mai mult sau mai puţin vigilent. 

Copiatul la şcoală sau la universitate nu este o noutate. Majoritatea dintre noi am încercat măcar odată să păcălim sistemul. Câteva dintre metodele clasice includ:

•  fiţuica

• şoptitul

•   trasul cu ochiul la vecinul de bancă

•  scrisul pe bancă

Problema apărea în cazul în care erai prins de către profesor. Urmau clasicele note mici, iar în cazuri mai rele chiar şi scăderea notei la purtare. Mai erau desigur şi acei profesori care te avertizau, ba chiar treceau cu vederea din anumite motive.

Ei bine, pe măsură ce am intrat în secolul 21, secol care a adus tehnologii şi idei noi, metodele de copiat s-au diversificat intens. Astfel că metodele acestea numai sunt o noutate:

• Copiatul de pe smartphone

•  Pixul cu cerneală invizibilă

•  Ceasuri cu “notepad”

• Ochelari audio-video

Până la urmă mai există şi un element necesar procesului de copiere. Acesta este numit curaj sau tupeu. De-a lungul liceului am avut colegi care au fost în stare să-şi lipească foi pe perete şi să copieze în nesimţire de faţă cu profesorul, şi alţii care tremurau la simplul gând de a scoate fiţuica şi a începe procesul de furt.

Tehnologia şi creierul uman avansează cu paşi repezi. În curând nu cred că se va mai mira nimeni dacă vre-un elev/student îşi va implanta ceva pe retină pentru a deveni un PC uman. Întrebarea vine: În acel caz, ar mai avea rost să reţii informaţii dacă le ai la dispoziţie tot timpul? 

Realizat de Kollar Alexandru Gabriel