Rau cu rau, dar mai rau fara rau. Invatamantul romanesc este
ca o cladire in paragina, unde Ministerul Educatiei reprezinta zidul crapat iar
cadrele didactice, un fel de vopsea scorojita.
Ok, ai terminat liceul. Ai dat un examen. Pe care, cu putin noroc l-ai trecut asa, ca pestele prin apa, sau poate chiar ti-ai luat in serios rolul de elev silitor si ai reusit sa treci peste examenul maturitatii cu brio. Urmatorul pas? Ne inscriem la facultatea visurilor noastre, la care am visat de mici, sau la care au visat parintii nostri de cand eram mici. Indiferent care ar fi motivul, traim pe principiul: Nu are importanta ce faci, atata timp cat ai o diploma. Mai departe… nu conteaza. Diploma aceea sigur iti va tine de cald si de foame in zile negre.
Daca nu te regasesti in descrierea de mai sus, atunci cel
mai probabil faci parte din categoria oamenilor care chiar au crezut in
sistemul de invatamant din Romania.
Spun “au crezut” pentru ca, pana in momentul de fata, sigur ti-ai dat seama ca…
ai cam luat teapa (asa, pe romaneste).
Nu vreau sa tai elanul nimanui, poate mai sunt si studenti fericiti, carora nu
le pasa de lipsa de organizare si de interes. Pe acestia ii putem incadra
intr-o a treia categoria, cea a minoritatilor.
In urma unui clasament elaborat de Universitas
21, o retea internationala de universitati axate pe cercetare, Romania se pozitioneaza pe locul 39, avand un
sistem universitar mai slab decat Bulgaria sau Ucraina. Vezi
aici mai multe detalii.
Acestea fiind spuse, nu vad niciun motiv pentru
care tu, student eminent, sa doresti sa-ti continui studiile in tara. Fugi, copile! Fugi in…Anglia!(?)
Aplica la o universitate si asteapta cumintel raspunsul. Singurul
inconvenient, oala de sarmale a mamei va fi mai greu de trimis, dar acest lucru
nu trebuie sa te descurajeze, structura anului universitar e aceeasi. De
Craciun vei fi acasa si poti profita la maxim.
Andreea Koska,
Jurnalism, anul III
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu