Haine pentru femei puternice

Meseria de creator de modă este o meserie ce nu va da faliment niciodată pentru că de haine vom avea nevoie tot timpul. Ce-i adevărat e că gusturile nu se discută. Fiecare om are propriul stil de a se îmbrăca şi acel stil îl reprezintă. Dacă încerci să schimbi modul de a se îmbrăca a unei persoane, încerci să schimbi felul lui de a fi. Noua colecţie „Dolce & Gabbana” http://www.dolcegabbana.it/deg/collezione-fw09/collezione-donna/ însă, îşi scoate în evidenţă latura puternică a personalităţii tale, spun cei doi renumiţi creatori de modă, Dolce şi Gabbana.

„Se întoarce dorinţa unei mode calde şi comfortabile care dă sensul protecţiei, stabilităţii şi siguranţei şi, care, în acelaşi timp este inspirată din croiul italian. E o colecţie gândită pentru o femeie senzuală, cu o eleganţă aristocratică.” Aceasta e explicaţia dată de creatori pentru noua colecţie toamnă-iarnă.

Hainele sunt umplute cu blană de vulpe şi lucrate cu ţesături de catifea sau cu ţesături care dau aspectul unei sârme ghimpate. Gecile sunt ori foarte lungi, ori foarte scurte, cu spatele foarte îngust şi cu mânecile foarte largi. Pantalonii sunt foarte strâmţi pentru a putea fi asortaţi atât la cămăşi, cât şi la bluze. Blugii şi fustele au detalii din piele, cusute în diferite forme. Tricourile, maieurile şi cămăşile au un croi masculin. Rochiile de seară, având partea de jos foarte voluminoasă, amintesc de o balerină, dar, totodată, dau şi un aer de

romantism. Culorile folosite în această colecţie sunt maro, bej, gri şi negru. Şi pentru accesorii s-au folosit aceleaşi culori. Eşarfele se poartă ori la gât, ori legate la geantă. Pantofii şi cizmele sunt alcătuiţi dintr-un mix de piele şi au tocul din metal, gros şi foarte înalt. Poşetele sunt de mărimi foarte mici sau foarte mari, având aceeaşi textură şi aceleaşi nuanţe cu pantofii şi cizmele.

Vestimentaţia reprezintă starea interioară. Nu degeaba la nuntă mireasa e îmbrăcată cu o rochie albă care exprimă puritatea, bucuria, iar la înmormântare oamenii sunt îmbrăcaţi în haine de culoare neagră pentru a reflecta suferinţa. Colecţia „Dolce & Gabbana” toamnă-iarnă arată puterea, forţa, superioritatea care te ghidează în viaţă. Cu toate acestea, este concepută pentru oricine are curajul să îmbrace hainele din colecţie şi se simte în largul său.

Uneori e bine să facem o schimbare în viaţa noastră pentru a rupe monotonia de zi cu zi. Alteori ne-o cer împrejurările: vrem să uităm anumite întâmplări, fapte, persoane. Însă ceea ce contează e să ne regăsim în acea schimbare, să simţim că ni se potriveşte şi că a meritat efortul.

Turtă Erika Ramona

Jurnalism, Anul al 3-lea, Grupa 5

Amenzile rutiere in 2009

Nerespecatarea normelor de circulatie atrage dupa sine amenzi mai mari. Un punct amenda reprezinta 10% din salariul minim pe economie. Normele au intrat in viguare din 1 ianuarie 2009 si preved o crestere a amenzilor de la 54 de lei la 60 de lei.

Comform, http://www.kappa.ro/codul_rutier/ soferii care nu poarta centura vor fi sanctionati cu 2 sau 3 puncte care, dupa noile reguli reprezinta o amenda cuprinsa intre 120 si 180 lei, acestea fiind cuprinse in clasa I de sanctiuni. Din clasa a II – a de sanctiuni face parte trecerea pe culoarea rosie a semaforului care este prevazuta cu 5 puncte penalizare, adica echivalentul unei amenzi de 300 de lei. Nici vitezomanii nu sunt uitati. Acestia vor plati o amenda de la 36 pana la 480 de lei fata de 432 pana acum, adica intre 6 si 8 puncte pentru depasirea cu 40 km/h viteza maxima admisa comform clasei a III – a de sanctiuni.

Nervozitatea costa in 2009 pentru ca insultele catre colegii de trafic aduc amenzi cuprinse intre 540 si 1200 lei si puncte de la 9 la 20. Acest lucru este valabil si pentru cei care transporta copii sub 12 ani pe locurile din fata ale masinilor.

Comform noilor legi, soferii pot ramane fara permis cand acumuleaza 15 puncte. Suspendarea pentru 30 de zile a permisului este datorata depasirii coloanei de masini oprite la culoarea rosie a semaforului si a altor contraventii stipulate in clasa a IV- a de sanctiuni.

Todor Anca Elena, gr 5, anul 3

Jurnalism

Tinerii, reduşi la tăcere!

La o bârfă, la sfatul bătrânilor, în plină stradă sau pe la colţuri. Se discută tot mai frecvent, cu precădere de către cei de vârsta a treia, despre generaţia acestui deceniu. Cu bune, cu rele…Accentuându-se partea negativă, nu putem să nu ne întrebăm: cu ce gresesc tinerii de astăzi?

Bani, putere şi perseverare.
Tinerii „contemporani” se împart în două categorii: cei norocoşi, sprijiniţi din umbră de avuţia părinţilor, şi marea majoritate: cei ce luptă pentru ziua de mâine.

Prima categorie este uşor de recunoscut: afişează o atitudine de superioritate, haine de firmă, bijuterii ce cântăresc zeci de grame şi maşini 4x4. Cei din a doua categorie sunt abătuţi sau visători, energici sau moleşiţi, nervoşi sau calmi. Niciodată aceiaşi. Îi putem recunoaşte cu uşurinţă la Mall, la cinema sau în plină stradă.

Pierd anii cei mai frumoşi.
Situaţia socio- economica a fost de altă natură. Tinerii nu au fost forţaţi de circumstanţe să obţina o diplomă de şcoli înalte, să gaseasca un job pentru a acumula experienţă si să migreze inspre oraşele mari pentru mai multe oportunităţi.
Lupta pentru ascendenţa pe scara socială devine o necesitate, nu un ţel. Societatea în care traiesc ii împinge la o acest stil de viaţă.

De ce o generatie "întârziată"?
Aceşti tineri s-au născut mai târziu cu cel puţin cinci decenii, într-o societate însetată de forţă de muncă, exploatarea tinerilor şi în continuuă tranziţie. In urma cu 40 de ani cei tineri aveau cu totul alt stil de viaţă. . Stresul psihic, social sau fizic nu a fost atât de accentuat.

GIORGINA ZĂGREAN, GR. 5

Un virus contagios fără leac

,,Socoteala de acasă nu se potriveşte niciodată cu cea din targ, oricât aş încerca să mă educ… şi-atunci sfârşesc prin a mă consolă spunându-mi: eh, asta e, măcar să fie ăsta singurul cusur!” mărturisesc, timid, împătimitele de cumpărături.

Să pleci de-acasă pentru o partidă de shopping şi să reuşeşti să te întorci cu o ţinută ce se înscrie în trend şi pe deasupra poate fi achiziţionată la un preţ accesibil este una din problemele majore cu care se confruntă societatea din ziua de azi… şi totuşi oricât de imposibil ar părea, nu e deloc.

Cum putem să ne imbrăcăm cu bani puţini

Pentru astfel de probleme există specialişti în domediu, oameni pe care îi găseşti tot mai des pe micile ecrane şi prin reviste, oameni care ne sfătuiesc şi care, de cele mai multe ori au dreptate. De ce să-i transformăm în doctori nevoiţi să repare un păr distrus de zeci de vopsiri stângace făcute de mama în bucătărie, când putem apela la ajutorul lor încă de la început, în vederea obţinerii unui rezultat, pe care îl vom cumpără într-un final, tot de la ei? De ce să nu-i ascultăm atunci când încearcă să ne convingă că există haine frumoase, de calitate chiar şi fără firmă? De ce să nu le acordăm atenţia necesară când ne vând secretul unui aspect proaspăt, mereu în pas cu moda, chiar şi cu haine mai puţine?

Viciul este înţeles diferit de fiecare în parte!... pentru unii este reprezentat de o ţigară, pentru alţii de o ciocolată fină, iar pentru femei, de cele mai multe ori de… cumparaturi. Costisitoare preocupare, recunoaştem, dar nu avem ce face, virusul shoppingului este în sângele nostru.

RADULOV NEMONA-G., anul al III- lea, gr. a IV- a

Filatelia,arta sau hobby

Timbrele,o bucata de hartie nepretuita

Filatelia e un hobby ,o pasiune dar pentru unii poate fii si o investitie profitabila.Exista timbre la fel de valoroase cat o pictura sau o sculptura celebra,de aceea exista oameni capabili de orice pentru a intra in posesia unui timbru rar.Filatelia este un hobby dificil, trebuie sa cunosti zeci si sute de mii de timbre,cand vezi un timbru sa stii ce valoare are.

Colectia de timbre,o munca voluntara

Filatelia este pasiunea celor care colectioneaza marcile postale.Aceasta pasiune sau hobby porneste din dorinta de a avea ceva deosebit fata de restul oamenilor,de a putea face ceva care sa te scoata din monotonia de zi cu zi,dar pentru unii din simplu hobby devine o afacere.

Simbol al independentei

Cea mai pretioasa marca postala romaneasca este “Capul de Bour”,aceasta fiind evaluate in cataloagele filatelice la sume cuprinse intre 10.000-30.000 euro,conform Asociatiei Filatelice Aradul .

In Romania,colectionarea de timbre s-a inceput prin 1860 iar in zilele noastre,Romania ocupa un loc in fruntea filateliei mondiale,acesta fiind unul din motivele pentru care in anul 2008 a avut loc EFIRO(Expozitia FIlatelica ROmana),la Bucuresti,celalalt fiind aniversarea a 150 de ani de la emiterea primelor marci postale romanesti.

Asadar filatelia se poate transforma dintr-un simplu hobby intr-o adevarata afacere profitabila,insa poate ramane doar o pasiune,daca e facuta cu inima.

Salagean Razvan gr.4

Afacere de cartier

Apetitul mare al românilor de a se îmbogăţi peste noapte a fost speculat la maximum de patronii “cazinourilor de cartier”.

În fiecare cartier al Timişoarei există cel puţin două astfel de săli de jocuri. Noaptea, aceste zone se transformă în mini Las Vegasuri, datorită firmelor luminoase care-ţi iau ochii. Publicul-ţintă îl reprezintă jucătorii care nu işi permit să meargă într-un cazinou clasic (cele în care Black Jack se joacă la ruletă, iar pocherul se joacă cu cărţi adevarate).

Atunci când intri într-un cazinou ai impresia că păşeşti într-o navă spaţială. Aparatele electronice care strălucesc, luminile colorate te fac să te simţi la bordul unei farfurii zburătoare. Scaunele înalte, cu un design futurist, şi acele zgomote de marţieni care se aud de la aparate îi imbie pe împătimiţii jocurilor de noroc să îşi petreacă ore în şir la cazinou.

Celebrele aparate de poker pe care le găseai la orice magherniţă la începutul anilor 90 au dispărut aproape în totalitate de pe piaţă..

Un aparat performant costă între 13.000 şi 15.000 de euro.

La aceşti bani se adaugă chiria care, într-o zonă cu trafic intens, costă lunar între 15 şi 35 de euro pe metrul pătrat,iar reclamele luminoase de la intrarea în sălile de jocuri costă până la 15.000 de euro.

Investiţiile într-un cazinou includ: inchirierea sălilor, achiziţionarea aparatelor, montarea luminilor, asigurarea serviciilor de pază şi protecţie, bar, sisteme de climatizare. Suma totală poate ajunge până la circa 400.000 de euro pentru o singură sală.

Numărul clienilor care intră zilnic într-o sală se situează între 30 şi 100 de personae, în funcţie de dotări şi ziua din săptămână.

Dacă doriţi să intraţi într-o afacere profitabilă, deschideţi-vă propriul casino! GABRIELA STAICU

Drogurile

Statistica Vitala

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Ce este abuzul de droguri?

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gândirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au început a fi produse pe cale sintetica de variate întreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decât alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decât la femeilor, la barbatii celibatari decât la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decât la cei rurali, la tinerii decât la batrânii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o înalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la întrebuintarea sporita a drogurilor în rândul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspândirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai înalta decât raspândirea între populatia generala.

Care sunt efectele?

Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii:

Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.

Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.

Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase.
Micu Fabian Gr.3

Statistica Vitala

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Ce este abuzul de droguri?

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gândirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au început a fi produse pe cale sintetica de variate întreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decât alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decât la femeilor, la barbatii celibatari decât la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decât la cei rurali, la tinerii decât la batrânii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o înalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la întrebuintarea sporita a drogurilor în rândul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspândirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai înalta decât raspândirea între populatia generala.

Care sunt efectele?

Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii:

Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.

Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.

Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase.

Cât de prevalent este abuzul?

Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog în toate partile lumii, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). În mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporeste în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt.

Drogurile sintetice: Raspândindu-se relativ încet în anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid în Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est în anii nouazeci. În timp ce abuzul s-a stabilizat în unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, în particular în Asia de est si de Sud-est. În mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, în special între tineri, drept drog de amuzament ales, deseori în combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular în tarile industriale în special în Europa.

Alte droguri din plante: În general, cocaina împreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi „bazuco” domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina în întreaga lume: cel mai înalt nivel fiind în Statele Unite.

În comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, în mare parte în Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere în abuzul acesteea în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

Cât de mare este oferta?

Mare! În 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrând eforturile în supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescânda sau crescânda, astfel încât se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?

Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale – a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla în mâinile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.

Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri începând cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata în 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat în 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.

În 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a început sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.

· Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vânzarea si utilizarea diferitor substante în scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata în 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.

· Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite în producerea drogurilor ilicite.

Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de „oferta”. Se credea ca drogurile abuzate îsi aveau originea în tarile în curs de dezvoltare si erau consumate în tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele înalte de consum au fost descoperite în tarile în curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atât la nord, cât si la sud.

Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atât oferta, cât si cererea. În 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:

— Pâna în 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si

— Pâna în 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

Micu Fabian gr.3

Statistica Vitala

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Ce este abuzul de droguri?

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gândirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au început a fi produse pe cale sintetica de variate întreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decât alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decât la femeilor, la barbatii celibatari decât la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decât la cei rurali, la tinerii decât la batrânii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o înalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la întrebuintarea sporita a drogurilor în rândul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspândirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai înalta decât raspândirea între populatia generala.

Care sunt efectele?

Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii:

Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.

Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.

Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase.

Cât de prevalent este abuzul?

Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog în toate partile lumii, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). În mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporeste în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt.

Drogurile sintetice: Raspândindu-se relativ încet în anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid în Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est în anii nouazeci. În timp ce abuzul s-a stabilizat în unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, în particular în Asia de est si de Sud-est. În mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, în special între tineri, drept drog de amuzament ales, deseori în combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular în tarile industriale în special în Europa.

Alte droguri din plante: În general, cocaina împreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi „bazuco” domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina în întreaga lume: cel mai înalt nivel fiind în Statele Unite.

În comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, în mare parte în Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere în abuzul acesteea în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

Cât de mare este oferta?

Mare! În 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrând eforturile în supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescânda sau crescânda, astfel încât se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?

Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale – a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla în mâinile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.

Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri începând cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata în 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat în 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.

În 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a început sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.

· Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vânzarea si utilizarea diferitor substante în scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata în 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.

· Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite în producerea drogurilor ilicite.

Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de „oferta”. Se credea ca drogurile abuzate îsi aveau originea în tarile în curs de dezvoltare si erau consumate în tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele înalte de consum au fost descoperite în tarile în curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atât la nord, cât si la sud.

Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atât oferta, cât si cererea. În 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:

— Pâna în 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si

— Pâna în 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

UN JOB?

UN JOB?

Momentan ai statut de student...azi,maine termini facultatea,şi intervine dilema:ce se întamplă după?Plenitudinea de întrebări încep să se zbată,alearga de colo colo în cap,fără o anumitaă direcţie,iar tu tinere ai impresia că te prăbuşeşti .Lucrurile nu trebuie privite astfel.Marile companii şi„angajatorii de top”sunt gata să spună:’’Bine ai venit!’ ’Acţiunea e specializată in plasarea forţei de muncă, recrutare, evoluare, formare, consiliere de carieră precum şi servicii de consultare pe probleme organizaţionale. Targurile de job-uri sunt înfinţate în acest scop. Oferă şansa de a găsi cel mai bun loc de muncă,tot ce ţine de evoluţia profesională. Practic acestea sunt evenimente de carieră unde se întalnesc cele mai râvnite întreprinderi din Romania.Fie că începi cariara sau ai experienţă,prin aceste programe te pui faţă în faţă cu cele mai importante industrii pentru propriul interes şi anume pentru a afla cum te poţi alătura echipei lor. .Dacă nu ai ajuns la eveniment, poţi accesa http://www.ejobs.ro/;http://www.bestjobs.ro/;şi iată soluţia.impasului tau.

IULIANA IOAHNA ION

AN III,GR 3

Ceasul, luxul la (înde)mâna ta

Timpul este foarte important pentru fiecare dintre noi.

Fie că ne grăbim să ajungem la servici sau la facultate, fie că trebuie să ajungem la o întâlnire sau că trebuie să prindem autobusul care vine doar la ore fixe… Toţi am ajuns să fim dependenţi de ceas şi toţi suntem sclavii aceleiaşi rutine, aceluiaşi reflex: verificarea orei!

Un simplu obiect sau un accesoriu la modă?

De-a lungul timpului ceasurile s-au transformat dintr-un obiect util care indică timpul, la un accesoriu sau o bijuterie la moda, care iţi arată statutul social. La fel cum masina, telefonul mobil sau eticheta hainei au devenit lucruri foarte importante pentru noi, tinerii, la fel e şi ceasul pe care îl purtam. În zilele noastre, ceasurile au devenit un punct de referintă al stilului. O ţinută poate fi apreciată sau criticată în functie de ceasul ales.

Ce se poartă?

Anul acesta se poarta originalitatea... Poţi să îţi personalizezi ţinuta cu un ceas de efect... O curea îmblănită, una care imită pielea de reptilă sau doar o simplă culoare veselă transformă ceasul tău util întrun accesoriu la modă.

Înainte de a îţi cumpăra un ceas trebuie să te gândeşti foarte bine unde şi cât de des îl vei purta. Ceasul trebuie asortat cu haina şi locul în care mergi.

Dacă vrei să fii în pas cu moda sau vrei să faci un cadou cuiva drag şi nu ai timp să dai o raită prin magazine pentru a-ţi găsi ceasul potrivit atunci poţi accesa http://www.magazin-cadouri.ro/?p=productsList&iCategory=14&sName=/Ceasuri-de-mana.html unde îţi poţi găsi ceea ce cauţi .

În momentul de faţă timpul nu se mai măsoară în cuvinte aşa cum spunea Ionuţ Caragea, acum timpul se măsoară în bani....

Durnea Natalia

IMPREUNA DE CRACIUN

6-15 DECEMBRIE, TU ESTI MOS CRACIUN!!!

Membrii organizatiei au avut amabilitatea sa ne povesteasca despre al 7-lea proiect umanitar desfasurat de AEGEE.

Intre 6-15 decembrie pe holurile Universitatii de Vest se gaseste standul organizatiei, unde studentii pot dona jucarii de plus si bani, fiecare dupa posibilitatile sale, pentru copii dintr-un Centru de Plasament din Timisoara. Membrii AEGEE, studenti ai Universitatii de Vest si Politehnica TM. au ramas placut surprinsi cand au vazut cat de mult s-au implicat studentii, dar si cadrele didactice in acest proiect umanitar.Fiecare a renuntat la o jucarie, doua de plus, care desi poate nu era foarte scumpa, sigur avea valoare sentimentala. Donand acele jucarii faceau fericiti niste copii care aveau mai multa nevoie de ele. Din banii care s-au strans au fost cumparate dulciuri, fructe si un bradut care a fost special impodobit pentru cei micuti. Pe langa lucrurile srtanse de la studenti au fost si unele firme care au facut donatii, insa au dorit sa ramana in anonimat.

In 15 decembrie membrii AEGEE au dus toate aceste lucruri copiilor de la Centrul de Plasament din Cadrul Directiei Generale pentru Protectia Copilului Timisoara. Copii de acolo nu s-au lasat nici ei mai prejos si au pregatit cateva colinde cu care i-au intampinat pe studenti. Gestul acestei organizatii ar putea fi urmat si de catre alte firme si asociatii care prin putina staruinta pot face un om sau un copil fericit.

Bianca Duduia

Asociaţia Păgubiţilor Radisson, la Timişoara

”A început în Timişoara!”. Aşa sună o lozincă cunoscută deja în toată ţara. Tot la noi în oraş s-a înfiinţat şi Asociaţia Păgubiţilor Radisson, organizaţie care îşi propune recuperarea sumelor înaintate de persoanele care au fost păcălite de firma în cauză cu sume importante de bani prin contractarea şi achitarea de locuinţe de la firma Radisson.

Această firmă a lăsat aproape 300 de timişoreni fără apartamente şi cu conturile goale, cauzând un prejudiciu de 2,7 milioane de euro. În asociaţie s-au înscris în jur de 30 de persoane, dar lista rămâne deschisă. Există şi un motiv pentru care numărul acestora este încă mic: păgubiţii nu se cunosc între ei.
Ei sunt reprezentaţi de Florin Kovacs,

avocatul care apără familia lui Lucian Reja de şoferul care a intrat cu maşina pe trotuarul de pe Calea Aradului şi l-a ucis pe tânărul de numai 29 de ani.
Acesta la rândul lui, este nemulţumit de maniera în care se desfăşoară ancheta, spunând că autorităţile nu fac niciun efort ca să avanseze lucrurile. Reprezentanţii firmei însă, sunt de negăsit.
Acest caz a fost exemplificat de jurnalistul Gheorghe Ilas, online, pe portatul Gardianul.

După ”spargerea” din oraşul nostru, firma s-a ”extins” şi în Cluj, pentru ca un ”proiect” asemănător să fie pornit şi în capitală.

Roxana DEACONESCU

9000 de copii abandonati anual in spitale



Un raport UNICEF concluzioneaza ca in ceea ce priveste situatia acestor copii, lucrurile sunt neschimbate in Romania de 30 de ani. Cauzele acestui fenomen sunt situatia precara a tinerilor mame si esecul sistemului.
Conform acestui studiu realizat de ministerul sanatatii si UNICEF in 150 de unitati medicale, specialistii au estimat pentru 2004 ca aproximativ 4000 de nou-nascuti au fost abandonati imediat dupa nastere reprezentand 1,8% din totalul acestora. In spitalele si sectiile de pediatrie rata abandonului (nr. de copii abandonati la 100 de internari) a fost de 1,5% in 2003 si de 1,4% in 2004, estimand un nr. de 5000 de copii pe an. Studiul cu privire la situatia copiilor abandonati in Romania arata ca multe mame care isi parasesc copiii sunt foarte tinere (28% sub 20 de ani), nescolarizate (42,2% analfabete) si traiesc in limita saraciei (80%).
Concluziile UNICEF sunt ingrijoratoare. In ciuda faptului ca este legalizat avortul si metodele contraceptive su devenit accesibile tuturor in anii 2003 si 2004 abandonul copiilor s-a incadrat in aceleasi coordonate ca acum 10-20-30 de ani.
De asemenea nu se respecta Ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei din 2003 cu privire la angajarea unui asistent social si cu privire la anuntarea, inscrierea copilului nou nascut pe lista unui medic de familie.
Pentru mai multe informatii va rugam accesati www.salvticopii.com



MARCOI BIANCA

Newsletterul şi redacţia

Trimiţând un newsletter cititorilor, o publicaţie are parte de publicitate, el (newsletterul) poate promova atât publicaţia online, cât şi cea scrisă. Dar poate în acelaşi timp să ducă la o cel puţin uşoară încurajare a lejerităţii consumatorului. Prin urmare scăderea interesului pentru ediţia tipărită, dacă nu e gestionat eficient.

Avantajele newsletterelor e că fac publicitate, pot aduce la cunoştiinţă brandul, încurajează vizualizarea siteului publicaţiei şi poate într-o măsură cumpărarea publicaţiei cu pricina. Alt avantaj e că oferă promptitudine celor interesaţi de ştiri actualizate, e un mod ieftin de a face reclamă publicaţiei de asemenea şi poate să aducă noi consumatori, să atingă alţi posibili consumatori.

Dezavantajele sunt că pot descuraja cumpărarea ediţiei tipărite, prin lejeritatea consumatorilor, pot conduce la iritarea persoanelor neinteresate de mailuri în plus, deşi aceştia nu aveau nimic împotriva publicaţiei, pentru ei poate fi o formă de „spam” şi să ajungă să evite publicaţia fie online, fie scrisă. De asemenea pot să facă antireclamă dacă nu sunt bine făcute, să îndepărteze consumatorii tradiţionali de presă scrisă într-un anumit format. Oameni mai în vârstă care nu se pot adapta la formatele moderne de exemplu.

O strategie poate fi cea prin care nu se oferă totul pe site, publicaţiile pot pune ştirea principală pe site sau mai multe ştiri de ultimă oră, dar publică doar o parte din poveste pe site, un fel de „eye-candy”, restul reportajului - reportajul complet - să fie publicat în ediţia scrisă, cea pentru care se face o plată sau chiar opţiunea de a vizualiza/da jos/cumpăra ziarul complet în format „.pdf” de exemplu, în urma unei plăţi online.

Rata de deschidere a unui newsletter în anul 2006 a fost 1/3 potrivit studiilor http://www.wall-street.ro/articol/Special/29504/Cum-au-fost-citite-newsletterele-in-2006.html.

Cornel Biholari, anul III, grupa 1

Expoziţia ,,City of Child’’ la Timişoara


Librăria ,,Cărtureşti’’ vă invită la o expoziţie de fotografii realizate în India de fotojurnalistul Bogdan Dincă.Aceasta se numeşte ,,City of Child’’ , este deschisă în scop caritabil şi cuprinde fotografii realizate în suburbiile oraşului Indian Pune şi în complexul pentru copii orfani sau abandonaţi.

,,City of Child’’ este un loc extraordinar.Interacţiunea cu copiii a fost naturală si fără niciun fel de probleme legate de culturile diferite din care proveneam sau de diferenţele de vârstă.Am încercat sa nu fac fotografii care să exploateze sărăcia, disperarea sau nevoile unor copii abandonaţi.Ei nu percep realitatea aşa.Sunt mereu cu zambetul pe buze şi vor să se joace şi să învete.Una peste alta, locul ăla nu îţi aduce aminte că acei copii sunt orfani sau abandonaţi, ci mai degrabă este plin de viaţa, de energie si de optimism’’, a declarat Bogdan Dincă.
Fondurile stranse din vânzarea imaginilor din cadrul expoziţiei vor fi folosite pentru tratamentul unui copil bolnav de autism pe care fotojurnalistul l-a cunoscut la o acţiune caritabilă din Bucureşti.
Expoziţia are ca sponsor Q Magazine, iar partener media este Mediafax.Mai multe detalii despre această expoziţie puteţi găsi pe http://www.sofresh.ro/2008/11/25/city-of-child/.



Mihaela Caplea